Am păzit școala cu un mare preț! Și tot așa o veți păzi și voi!

Acest articol este mai vechi de 1 an. Anumite informații s-ar putea să nu mai fie de actualitate.


Îmi aduc aminte că, atât în școala primară sau generală cât și în liceu aveam anumite zile moarte. Zile în care nu făceam nimic, dar absolut nimic! Doar stăteam cu ochii pe pereți!

Și nu! Nu pentru că nu eram atent la ore sau pentru că nu venea profesorul. Ci pentru că era ziua în care eram de gardă pe școală. Cum ar veni, stăteam ca momâia pe un scaun de pe hol, cu coatele pe o măsuță și priveam îndelung foaia de caiet de matematică pe care erau scrise orele și pauzele. La pauză sunam clopoțelul.

Ocazional, mergeam să o anunț pe doamna directoare că o caută nea Gigi, instalatorul, pentru că vrea cheia de la subsol. Sau țața Veta care se vaită că iar i s-a furat mătura „dă dracii ăia dă copchii”.

Și uite-așa trecea ziua mea de școală. Și tot așa trecea ziua altuia de școală. Să nu credeți că era un singur responsabil! Neah! Se făcea prin rotație, printr-o rotație a cărei logică n-ar fi priceput-o nici Nikola Tesla, pentru că nu se luau clasele pe rând ci total la nimereală. Probabil după cum îi plăcea de moaca ta, profesorului.

Logic că stăteam până la ultima oră sau chiar cu o oră în plus pentru că erau clase care aveau mai multe ore ca cea în care eram eu. Și oricum eu nu eram acolo să reprezint clasa mea ci să păzesc școala. Cu prețul cravatei de pionier și a matricolei de pe mâna dreaptă (sau stângă?). Momentul interesant era a doua zi când ajungeam în clasă și mă uitam la tablă ca mâța în calendar. Pentru că se continua ce s-a predat ieri, care ieri am lipsit-o. Motivat, desigur! Cu voie de la profesor!

Și uite așa se face școală și în ziua de azi. Freci duda o zi, se lipește cartea de tine ca nuca de perete și pe urmă ne întrebăm de ce se chinuie ăștia să ne spele imaginea pe Internet cu tot felul de campanii despre cum sunt (sau nu) românii.

Din România.

2 Comments

  1. Mno, in liceu iesea scandal daca nu ne luau in ordine cu statul la coltul scolii.

  2. Frumoase vremuri. În şcoala generală aveam o talangă furată de la vreo cireadă de vaci şi când ne plimbam cu ea pe coridoarele şcolii, răsunau pereţii de la urletele noastre amestecate cu zdrăngăneala talăngii 🙂

Ce părere ai despre ce ai citit?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© 2018 Din PTM în .ro

Theme by Anders NorenUp ↑

%d blogeri au apreciat: