Dacă ar durea…

Acest articol este mai vechi de 1 an. Anumite informații s-ar putea să nu mai fie de actualitate.


Mă sună azi o distinsă domnişoară şi îmi zice că s-a oprit curentul în firma unde lucrează – „calculatorele fetelor merg, numai al meu s-a oprit. Şi pe lângă asta… mai face şi un zgomot ciudat.”

Curios, întreb „ce zgomot ciudat ?” şi mi se răspunde pe un ton foarte mirat – „un piuit” (se auzea în telefon – destul de clar – un stresant piiiiiuuuuuuuu piiiiuuuuuuuuuuu).

„Aha ! Auzi dar calculatorul tău e băgat în priză ?” (deja începusem să schiţez un zâmbet ce tindea să se prelungească pe toată faţa). Fata de la telefon zice că „ăăă, da !” (chiar sunt curios dacă în timpul celor 3 ă, a şi verificat).

„Bun ! Şi chestia aia care piuie acolo e băgată în priză ?”. Zice că e un singur cablu negru care intră în ea.

„Păi bun.. dar capătul celălat unde intră ?”

„Stai puţin !”, zice, după care mi-o dă la telefon pe o colegă (probabil angajată pe un post de conducere, astfel încât să se poată descurca în situaţii dificile ca cea de faţă).

O întreb unde intră capătul negru ? Cu acelaşi „ăăă” îmi zice să stau puţin (se aude cum se bagă sub birou – aici deja începusem să îmi imaginez 2 femei – una pe scaun şi cealaltă sub birou pe lângă picioarele domnişoarei).

„În priză !”, mă informează colega pe un ton ferm ! (aici mi-a confirmat că este clar pe un post superior domnişoarei de mai devreme).

Începând să îmi placă imaginea mai sus prezentată, întreb „înafară de cablul ăla negru… mai intră ceva în ăla ?” (adică chestia aia care piuie).

„Nu !” – la fel de ferm.

„Păi”, zic, „bănuiesc că trebuie băgat un prelungitor în el şi în prelungitor trebuie să bagi cel puţin monitorul şi calculatorul !”.

„Aaa, da ?”

„Păi da”, zic… „aşa cred că funcţionează… doar la o sursă de curent”.

„Păi”, mă întreabă ea puţin confuză, „ale noastre de ce merg totuşi ?”. (Aici deja îmi doream progresul tehnologiei astfel încât să se poată trimite 2 palme prin MMS/SMS)

„Păi pentru că ale voastre sunt băgate aşa cum am zis – prin chestia aia şi chestia aia e bagată în priză. Chestia aia e o baterie care îţi ţine calculatorul 5-10 minute pornit după ce s-a oprit curentul”.

„Aaaaaaaaaa” (ca la dentist) „deci nu stă continuu deschis ?”

„Păi nu ţine decât 10 minute. Dacă vrei unul care să ţină o oră, costă 10.000 €”, exagerez eu ca să evit întrebarea „păi şi cât costă unul care ţine mai mult ?”. Oricum nu ştiam răspunsul şi nici nu aveam de gând să le duc un echipament care să îmi provoace un disconfort în plus pe viitor.

„Păi hai că te las.. mă duc să îmi închid calculatorul !”

Mi-o dă pe domnişoară la telefon, care, pe un ton foarte pisicos (BLEAHH !!) mă întreabă suav, cu glas cristalin … „aşa, deci eu ce fac acum ?” (miiiauuuuuu)

Îmi venea să îi zic „o muie la şef, poate nu îşi dă seama cât eşti de proastă !!!”

Totuşi mă decid să renunţ la fantezii (oricum tipa sub birou e subiect de vise erotice pentru majoritatea bărbaţilor !!!) şi încerc să îi explic, aşa – ca pe înţelesul ei, „păi tu acum bagi frumos un prelungitor în chestia piuitoare şi apoi în prelungitor bagi calculatorul (adică u-ni-ta-tea)” îi silabisesc accentuat „şi monitorul. Oricum îi dai drumul degeaba pt că nu o să ţină decât 5 minute pornit pe baterie… adică chestia aia care piuieee„.

„Aha ! Bine ! Mulţumesc, pa !”

1 Comment

  1. Hai, că eşti rău! Sunt femei, este dreptul lor să fie aiurite. 🙂

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

© 2018 Din PTM în .ro

Theme by Anders NorenUp ↑

%d blogeri au apreciat: