Gandim cu ochii

Acest articol este mai vechi de 1 an. Anumite informații s-ar putea să nu mai fie de actualitate.


Pornesc de la ideea unei prietene de demult, idee pe care a pus-o in practica…

De fiecare data cand cunoastem pe cineva il cantarim cu privirea, ii analizam hainele, mainile, ochii – aspectul exterior, in general; rezultatul analizei va fi punctul de plecare al modului cum vom privi acea persoana in viitor.

Prietena de care ziceam mai sus a experimentat ceva… altfel. Singura, frumoasa, isteata si constienta de toate 3 🙂 se hotaraste impreuna cu cel cu care vorbise ceva timp pe internet sa se cunoasca personal desi nu se vazusera niciodata. Dupa cum zice vorba aia ca barbatul trebuie sa fie putin mai frumos ca dracul la fel zice si orice barbat care vede o femeie frumoasa – „ia uite-o p’aia cat de buna e !”. Si tot la fel ar fi gandit, probabil, si masculul nostru gata pregatit de intalnire… daca nu ar fi fost EA.

Pasul 1 – Ne intalnim in felul urmator… Mergem la cinema X, la ora H, la filmul Y. Dar nu impreuna! In aceeasi sala, totusi. (Ciudat, nu?)

Pasul 2 – ne intalnim intr-o camera, stam pe scaun si vorbim. Pe intuneric! (Si mai ciudat, nu?)

A acceptat de fiecare data.

Imi aduc aminte de zilele cand ne luam de un om amarat, imbracat in haine murdare si urat mirositoare pentru ca venea si cersea de mancare la restaurantul din cartier. Eram copii si totusi ne-a impresionat ceva… ceva ce nu am uitat nici pana in ziua de azi.
Era profesor de franceza. Ne-a spus-o incet, milos. Am ramas tablou! Vorbea franceza perfect si totusi ajunsese cersetor…

Gandim cu ochii si asta e marele nostru defect…

4 Comments

  1. E posibil , raman totusi la ideea ca nu exista scuze pentru a te imbraca ca o pitipoanca sau ca un cocalar. Eu asa zic ca denota ca omu respectiv, vorba lui Badea, pute a prost.
    Daca se imbraca prost, ceea ce e altceva decat sa se imbrace ca un semafor, asta e altceva, denota poate nestiinta si intr-adevar e posibil ca altminteri persoana sa fie de mare bun simt doar ca n-are idee de-a se imbraca. Asa ca ai dreptate, nu e valabil 100%, doar in cazurile evidente.

    • Nu poți judeca omul după cum se îmbracă. Libertatea înseamnă să faci orice vrei, atâta timp cât nu deranjezi pe altul. Faptul că cineva se îmbracă ca un semafor, nu înseamnă că e prost. Gusturile sunt relative.
      În plus de asta, contează foarte mult mediul în care au trăit. Nu dezvolt subiectul ca să nu se interpreteze greșit, dar dacă ne vedem cânda la o bere, fii sigur că ți-l detaliez! 🙂

  2. Si totusi de multe ori prima impresie asupra unei persoane, formata vizual, e cea reala. Desigur in conditii ideale, nu ma refer la judecarea vizuala a unui cersetor, acolo n-ai ce-i face. Dar cand o paiatza se imbraca fix ca un semafor lucios, te asigur eu ca judecata faptului ca e tuta e fix reala.

    • Nu sunt de acord 100% cu tine. Multe persoane se îmbracă sau se poartă într-un fel anume din frustrare. Din faptul că vor să pară ceea ce nu sunt!

      Nu pot să spun un procent pentru care se aplică asta, dar dacă ai aborda o „tută”, poate că ai fi uimit de diferențele dintre aspect și modul de gândire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© 2018 Din PTM în .ro

Theme by Anders NorenUp ↑

%d blogeri au apreciat: