clubhouse logo

Ca orice platformă social media (relativ-)proaspăt lansată, este musai să fie populată și de ai noștri concetățeni de rând, dar și de influenceri cu experiență, opinii solide și judecăți de valoare. Prin stufărișul opiniilor și părerismelor vehiculate pe această platformă, există – evident – și statisticile! Oare ce ne-am face fără ele? Statisticile sunt utile companiilor ce – teoretic – vor vrea a-și promova imaginea și/sau produsele pe Clubhouse, apelând la influencerii mai sus menționați, dar și auto-intitulați.

Prestidigitația momentului vine de la institutul de statistică cefaci.online, site de dat cu părerea de pe colțul canapelei. De acolo, pleacă date promovate cu iz de autoritate în domeniu și – cum altfel?! – ce se vor a transmite mesajul că sunt chiar date solide, cu o adevărată bază științifică în spate. În realitate, sunt doar o gargară menită să ciupească ceva bani din buzunarul companiilor suficient de credule cât să nu cerceteze mai departe de vocea influencerului păreristo-canapelist.

Prin urmare, statistica arată în felul următor: eșantionul pseudo-reprezentativ este de 302 persoane, acesta fiind baza studiului. Materia denumită, deloc empiric, „statistică” ne învață că acest eșantion pseudo-reprezentativ, pentru a scăpa de prefixul „pseudo-” ar trebui să reprezinte un număr de aproximativ 360 de persoane – acest număr reprezentând populația totală ce utilizează platforma socială Clubhouse. Iar asta doar în situația în care s-a ales un procent de încredere de 99%, cu o marjă de eroare de 3%. Pentru ca un studiu să fie considerat științific, procentul de încredere trebuie să fie cel puțin 95%, cu o marjă de eroare de 5%. Chiar și dacă ar respecta aceste minime condiții de bun simț, numărul de utilizatori de Clubhouse ce s-a avut în vedere pentru realizarea acestui studiu – 74145 – nu reprezintă date oficiale.

Din cauză că nu există date oficiale ce să arate numărul de utilizatori din România, toate aceste pseudo-studii sunt doar fumigene aruncate în online și în ochii credulilor ce vor fi păcăliți a scoate bani din propriile buzunare pentru a plăti impostori, cu scopul de a le promova compania și produsele.

În concluzie, cred că se poate spune – cu un grad de încredere de cel puțin 99% – că astfel de sondaje pot fi încadrate la art. 244 din Codul Penal – „Înșelăciunea”, în situația în care, prin intermediul acestora, vi s-au cerut anumite sume de bani cu scopul de a vă promova compania/produsele pe platforma socială Clubhouse.

(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

art. 244 COD PENAL

Caveat emptor!

studiu clubhouse empiric
Sondaj empiric, realizat cu scopul de a înșela potențialii clienți ai agențiilor de publicitate