Acest articol este mai vechi de 1 an. Anumite informații s-ar putea să nu mai fie de actualitate.


PirateBox

În weekendul 13-15 iunie am fost la Street Delivery, eveniment unde am întâlnit un grup de entuziaști ce prezentau cu mândrie o idee ingenioasă și liberă, ce permite oricui să navigheze fără limite într-un spațiu virtual, denumit grandios drept propriul tău Internet.

PirateBox este un router wireless la care se pot conecta mai mulți prieteni și cu ajutorul căruia pot discuta într-o cameră de chat, pot partaja fișiere și… cam atât.

Mai exact, PirateBox constă într-un router wireless de calitate slabă (TP-LINK TL-MR3020/3040) reprogramat cu OpenWRT și la care s-a atașat, prin portul USB, un flash drive pentru stocarea fișierelor (serverul web, fișierele partajate, scripturi etc.). Există variante ce utilizează Raspberry Pi în locul routerului TP-LINK, dar funcțiile sunt aceleași.

Personal, PirateBox mi se pare o inutilitate din considerente tehnice:

  • necesită alimentare la priză (autonomia pe o baterie care să fie ușor transportabilă fiind scăzută)
  • numărul de clienți care se pot conecta simultan, pentru ca viteza de transfer (implicit cea de acces la rețeaua privată) să fie decentă este undeva aproape de 10
  • în eventualitatea conectării unui utilizator cu intenții nu tocmai fair play, routerul „crapă” în doar 10 secunde, în urma unui flood simplu, traficul putând fi interceptat foarte ușor, chiar și cu un telefon mobil
  • având în vedere variantele de criptare disponibile în prezent pe telefoanele mobile, rețeaua privată poate fi interceptată de oricine deține cunoștințe avansate pentru „spargerea” WPA2.

…și lista poate continua.

Pentru o îmbunătățire a securității datelor, traficul dintre PirateBox și clienți ar putea fi criptat cu o cheie generată ad-hoc (eventual prin generarea unui cod QR aleatoriu, pe care clienții îl vor scana înainte de conectare) și autentificare la un server specializat (configurat pe PirateBox). Cutia magică PirateBox ar putea beneficia de un sistem de operare securizat (Debian sau Slackware), pentru a preveni penetrarea routerului wireless (și deci accesul la datele partajate de clienți). Pentru asta, varianta cu routerul TP-LINK iese din discuție, Raspberry Pi fiind o variantă cu ceva mai multe bile albe la capitolul „demnă de luat în seamă”.

Entuziaștii pe care i-am întâlnit pot fi găsiți la www.club-it.ro, acolo unde veți găsi (probabil) mai multe informații despre cutia magică și ce face ea.

Există chiar și o aplicație pentru Android ce poate fi descărcată pentru a transforma propriul telefon într-un PirateBox, dar cu câteva grade Celsius mai cald (adică fierbinte). Aplicația are nevoie de acces root, deci nu o veți putea folosi dacă sunteți genul de utilizator care nu știe ce presupune procesul de rooting al unui telefon mobil cu Android.

„Inventatorul” PirateBox este David Darts, un tip de la care, citindu-i biografia, aveam așteptări mai mari decât o cutie în care este ascunsă apa caldă.