Job is slaveryE bună și Germania asta la ceva. Din septembrie, de când mă aflu aici, am realizat (de data asta chiar văzând cu ochii mei, nu doar auzind de la alții) că mentalitatea germanului este demnă de dat exemplu copiilor, în locul curajului strămoșilor noștri, care nu a reușit să ne schimbe în atâta timp de când existăm pe acest pământ.

Dincolo de disciplina în trafic (unde nu auzi claxoane și nici nu vezi coloana de mașini pe linia de tramvai), există și un respect față de cel de lângă tine. Aici tramvaiul, autobuzul, metroul și trenul vin la fix, nu întârzie cu zecile de minute sau cu orele, nefiind astfel nevoie să motiveze cu traficul din oraș sau infrastructura proastă. Pentru că aici nu există așa ceva. Nimeni nu circulă pe șina de tramvai (delimitată, ca și în România, cu linie continuă), nimeni nu claxonează la o milisecundă după culoarea verde a semaforului. De fapt, nimeni nu claxonează inutil, ci doar, așa cum scrie și în carte, pentru a preveni un pericol. Adică, în aproape 3 luni, am auzit 2 claxoane: unul – al taxiului pe care l-am luat de la aeroport și a claxonat o duduie ce dădea cu spatele fără să se asigure și al doilea – pentru aceeași situație, dar în oraș).

Deschide articolul complet…